BOSWELLIA SERRATA 2020
Ce interes are o călătorie în trecut, dincolo de reîntâlnirea unor oameni morți, dulapuri mirositoare, bucătării mici și tavane înalte, având în vedere că aceasta este foarte diferită și mult mai greu de realizat decât una spre viitor? Ah, da, diferită și de călătoriile în prezent pe care n-am prea avut voie să le facem, dar să nu ne depărtăm de subiect..
La propriu pentru a reuși-o p’asta înspre trecut, ar trebui să facem un salt în spațiu-timp, ținând sub control și explorând deformările gravitației, întrucât totul s-ar petrece pe dos.
La figurat însă, această întoarcere pe dos ne ajută să vedem cât de mult semănăm cu bunica și străbunica, cât de mult semănăm cu anumite femei dintr-un anumit timp, timp în care nu am înțeles ce ni și li s-a întâmplat și nici ele nu au înțeles și nu înțeleg ce li și ni se întâmplă, dar ne înțelegem acum cu noi și cu ele prin retrăire oglindită. Propun, prin țesături, ideea că am avea nevoia (de multe ori inconștientă) de a revedea niște momente pentru a clarifica emoții, a ieși din imitare sau obediență, a răsuci un fel în care suntem pentru că am fost constrânși a fi.
Spun că tendința către o vechitură (vintage, pardon) este în fapt o tendință înspre a retrăi ceva cu scopul de a înțelege.
Nu pentru toata lumea este la fel. Unii poartă vintage că nu au de ales, alții poartă o haină până o termină, alții poartă doar nou că e curat (nu judec că nu știu cât de fals este), alții fac frumos, toți vor să facă frumos, dar câți vor să înțeleagă de ce scot haina din cufăr sau din shopulețul cu vechituri sau de ce moda se întoarce atât de des în burta trecutului.
Propun aici ceva nou făcut din vechi sau ceva vechi făcut din nou. Cum energia fluctuează liber în acest spațiu-timp nu sunt hotarâtă cum stă treaba, dar nici nu vreau să fiu. Păstrez această distanță față de mine pentru a observa liber din toate părțile, deodată. Cu aceasta idee vă „împrumut“ energie gratuit, păcălind într-un fel natura care ne permite acest împrumut atâta timp cât energia ar fi returnată rapid.
Dacă, deocamdată, pentru voi lucrurile nu se întâmplă toate deodată, mai găsiți timp să deschideți o poartă spre eternitate sau o fereastră spre iluzie, vă invit la porțile mele deschise să contemplăm modalități în care timpul țese amintiri si amintirile spală haina timpului.
20-21 iunie 2020
Photos: Robert Antoniac
Muse: Oana Tudoran